Uniunea Europeanã pe scurt

    Uniunea Europeanã (UE) este o uniune economicã și politicã între 27 de țãri europene.

    Uniunea Europeanã, așa cum o cunoaștem în prezent, își are originea în mai multe tratate semnate în perioada ulterioarã celui de Al Doilea Rãzboi Mondial. Primul pas a fost promovarea cooperãrii economice, pe baza ideii ca țãrile implicate în schimburi comerciale sã devinã interdependente din punct de vedere economic și sã devinã astfel mai probabilã evitarea conflictelor. Drept urmare, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economicã Europeanã, cu obiectivul inițial de a consolida cooperarea economicã dintre șase țãri: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țãrile de Jos.

    De atunci, 22 de alte țãri li s-au alãturat (Regatul Unit a pãrãsit UE la 31 ianuarie 2020), creându-se o imensã piațã unicã (denumitã și piațã internã), care continuã sã se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial.

    Ceea ce a început ca o uniune pur economicã a evoluat treptat, devenind o organizație care acționeazã în numeroase domenii de politicã diferite, de la politici climatice, mediu și sãnãtate la relații externe, securitate, justiție și migrație.

    De mai bine de jumãtate de secol, UE asigurã pacea, stabilitatea și prosperitatea, ajutã la creșterea nivelului de trai, lansând și moneda europeanã unicã: euro. În prezent, peste 340 de milioane de cetãțeni ai UE din 19 țãri folosesc euro ca monedã proprie și se bucurã de avantajele pe care le oferã aceasta.

    Ca urmare a eliminãrii controalelor la frontierã între cele mai multe dintre țãrile UE, oamenii pot cãlãtori liber pe aproape întregul continent. De asemenea, le este mult mai ușor sã trãiascã și sã munceascã într-o altã țarã din Europa. Toți cetãțenii UE au dreptul și libertatea de a alege țara UE în care doresc sã studieze, sã lucreze sau sã se pensioneze. Fiecare stat membru al UE trebuie sã le acorde cetãțenilor Uniunii exact același tratament pe care îl acordã propriilor cetãțeni în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncã, securitatea socialã și impozitele.

    Piața unicã este principalul motor economic al UE. Aceasta permite libera circulație a mãrfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. UE își propune sã urmeze aceastã direcție și în alte domenii, precum piețele energiei, cunoașterii și de capital, pentru a le garanta cetãțenilor europeni beneficii conexe maxime din aceste resurse.

    UE depune în continuare eforturi pentru ca instituțiile care o guverneazã sã fie mai transparente și mai democratice. Deciziile sunt luate în cel mai deschis mod posibil și cât mai aproape de cetãțeni. Parlamentului European, ai cãrui membri sunt aleși prin vot direct, i-au fost acordate mai multe competențe, iar parlamentele naționale joacã un rol mai important decât în trecut, colaborând îndeaproape cu instituțiile UE.

    UE este guvernatã de principiul democrației reprezentative, cetãțenii fiind direct reprezentați la nivelul UE în Parlamentul European, iar statele membre fiind reprezentate în Consiliul European și în Consiliul Uniunii Europene.

    Cetãțenii sunt încurajați sã contribuie la viața democraticã a Uniunii exprimându-și opiniile cu privire la politicile UE pe parcursul elaborãrii acestora sau sugerând îmbunãtãțiri ale actelor legislative și politicilor în vigoare. Inițiativa cetãțeneascã europeanã le oferã cetãțenilor posibilitatea de a se implica și mai mult în politicile UE care le influențeazã viața. De asemenea, cetãțenii pot depune plângeri și pot adresa întrebãri cu privire la aplicarea dreptului UE.

    Tratatul privind Uniunea Europeanã prevede cã „Uniunea se întemeiazã pe valorile respectãrii demnitãții umane, libertãții, democrației, egalitãții, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minoritãților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizatã prin pluralism, nediscriminare, toleranțã, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bãrbați.”

    Aceste valori sunt parte integrantã din modul de viațã european.

    Demnitatea umanã constituie baza drepturilor fundamentale; aceasta trebuie respectatã și protejatã.

    Drepturile omului sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE. Acestea includ dreptul de a nu fi discriminat pe criterii de sex, origine rasialã sau etnicã, religie sau convingeri, handicap, vârstã sau orientare sexualã, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul de acces la justiție.

    În 2012, UE a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru susținerea cauzelor precum pacea, reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa.

    A fi cetãțean al UE înseamnã totodatã a beneficia de drepturi politice. Fiecare cetãțean adult al UE are dreptul de a candida și de a vota în cadrul alegerilor pentru Parlament, fie în țara sa de rezidențã, fie în țara de origine.

    UE are la bazã statul de drept. Toți cetãțenii au drepturi egale în fața legii și toate acțiunile UE se bazeazã pe tratate, asupra cãrora statele sale membre au convenit în mod voluntar și democratic. Dreptul și justiția sunt sprijinite de un sistem judiciar independent. Statele care fac parte din UE au conferit Curții de Justiție a Uniunii Europene competența de a se pronunța definitiv în ceea ce privește dreptul UE, iar hotãrârile acesteia trebuie sã fie respectate de toți.

Statele membre și instituțiile UE

    În centrul UE se aflã cele 27 de state membre și cetãțenii acestora. Caracteristica unicã a UE este aceea cã, deși toate statele membre rãmân state suverane și independente, acestea au decis sã punã în comun o parte din suveranitatea lor în domenii în care acest lucru are o valoare adãugatã.

    În practicã, aceasta înseamnã cã statele membre deleagã unele dintre competențele lor decizionale instituțiilor comune pe care le-au creat, astfel încât deciziile cu privire la chestiuni specifice de interes comun sã poatã fi luate în mod democratic la nivelul UE.

    Mai multe instituții sunt implicate în procesul decizional la nivelul UE, în special:

• Parlamentul European, care îi reprezintã pe cetãțenii UE și este ales în mod direct de cãtre aceștia;
• Consiliul European, care este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE;
• Consiliul Uniunii Europene (numit și Consiliul), care reprezintã guvernele statelor membre ale UE; și
• Comisia Europeanã, care reprezintã interesele UE în ansamblu.

    Parlamentele naționale ale statelor membre, precum și douã instituții consultative joacã, de asemenea, un rol în luarea deciziilor și în elaborarea legislației. Cele douã organisme consultative sunt: Comitetul European al Regiunilor, care este format din reprezentanți ai administrației regionale și locale; și Comitetul Economic și Social European, alcãtuit din reprezentanți ai organizațiilor angajaților și ai celor patronale și din grupuri ale pãrților interesate.

    În general, Comisia este cea care propune legi noi, iar Parlamentul și Consiliul le adoptã.

    Organismele consultative (Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor) și parlamentele naționale participã la acest proces, furnizând avize privind propunerile, în principal din perspectiva principiilor subsidiaritãții și proporționalitãții. Principiul subsidiaritãții presupune cã, exceptând domeniile în care are competențe exclusive, UE acționeazã doar în cazul în care acțiunea va fi mai eficace la nivelul UE decât la nivel național. Potrivit principiului proporționalitãții, acțiunea UE trebuie sã fie limitatã la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor din tratatele UE.

    Statele membre și instituția sau instituțiile UE în cauzã pun ulterior în aplicare legislația UE adoptatã. A treia secțiune a prezentei publicații conține informații suplimentare despre modul în care UE ia decizii și le pune în aplicare.

Tratatele UE

    Orice mãsurã luatã de UE se bazeazã pe tratatele care au fost aprobate în mod voluntar și democratic de toate țãrile UE. Tratatele stabilesc obiectivele UE și regulile de funcționare a instituțiilor UE, procedura decizionalã și relațiile dintre UE și statele sale membre.

    În anumite cazuri speciale, nu toate statele membre participã la toate domeniile de politicã ale UE. De exemplu, deși moneda euro este moneda unicã a UE în ansamblu, în prezent zona euro cuprinde doar 19 state membre, în timp ce Danemarca are clauzã de neparticipare, iar celelalte țãri încã nu îndeplinesc criteriile de aderare. Douãzeci și douã de state membre fac parte din spațiul Schengen, ceea ce înseamnã cã cetãțenii lor pot trece o frontierã între douã dintre aceste țãri fãrã a trebui sã prezinte un pașaport. Cinci state membre își mențin propriile controale la frontierã.

Perspective

    Pe baza agendei strategice convenite de liderii UE, Comisia von der Leyen a stabilit o cale nouã și ambițioasã cãtre o Uniune Europeanã mai verde, mai digitalã și mai echitabilã atunci când și-a preluat mandatul în decembrie 2019.

    În prezent, UE rãspunde provocãrilor unei lumi din ce în ce mai complexe, aflatã în schimbare rapidã în contextul a douã evenimente mondiale istorice – pandemia mondialã declaratã în martie 2020 și agresiunea neprovocatã și nejustificatã a Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022. Pentru a face fațã acestor noi amenințãri, toate cele 27 de state membre trebuie sã colaboreze și mai strâns și sã acționeze mai rapid ca oricând.

    De exemplu, planul de redresare NextGenerationEU a îmbunãtãțit capacitatea UE de a face fațã pandemiei de COVID-19 și viitoarelor urgențe sanitare, consolidând în același timp reziliența economiilor și a locurilor de muncã din UE. Pentru a face fațã acestor crize, UE a fost ferm unitã - atât în lupta sa împotriva virusului, cât și în ceea ce privește solidaritatea sa cu Ucraina. În plus, UE nu numai cã și-a menținut traiectoria îndrãzneațã cãtre un viitor verde și digital, ci a și accelerat-o.

    UE nu depinde doar de solidaritatea și eforturile de colaborare ale statelor sale membre, ci urmãrește, de asemenea, sã obținã contribuții din partea cetãțenilor sãi și încurajeazã participarea acestora. Un exemplu recent în acest sens este Conferința privind viitorul Europei. Inițiativa centratã pe cetãțeni, care a început în primãvara anului 2021 și s-a desfãșurat timp de un an, a reunit sute de mii de cetãțeni din întreaga UE pentru a discuta ceea ce conteazã pentru ei în calitate de europeni.

Sursa: https://op.europa.eu/webpub/com/eu-what-it-is/ro/